
Nimic nu este veșnic!
Dar cât de greu curge timpul când trecem printr-o perioadă dificilă, ba mai mult, pare că ar sta în loc. Iar când avem parte de momente de fericire ni se pare totul o clipă. Poate de aici Albert Einstein a pornit teoria relativității. 🤭
Deseori aud: ” Îmi e frică să mă bucur când sunt bine, când sunt fericit/ă!”
Ooooo, da! Cât sens are!
Dar oare de ce ne e frică să ne bucurăm de bine? Oare că știm că se va termina?
Ca idee, e bine că totul se termină și că există ciclicitate. Cum ar fi să fie numai rău?
Valurile vieți ne duc sus, jos, sigurul lucru ce ne-ar ajuta este cum să ne raportăm la aceste schimbări, cum flexibilizăm așteptările noastre și de conștientizat câte dintre fricile noastre se împlinesc cu adevărat?


Lasă un răspuns